Sara și puiul de demon 12

– Acum că tot ești aici, nu poți pleca. Trebuie să aștepți până mâine. Spuse Regele hotărât.
– Cum dorești… majestatea ta regală. Spuse Sara supărată.
   Sara se uită la Lion.
– De ce nu ai venit? Dacă ești bine de ce nu ai venit?
– Tata nu mia dat voie. Scuze Sara, trebuie să-mi ascult tatăl.
– Înțeleg asta. Totuși, ești bine? Vreu să spun , spiritual?
– Sunt bine. Tata insistă cu antrenamentele. În rest sunt bine. Trebuie să pleci, gărzile te conduc în camera ta. Stai liniștită vin la tine în cinci minute. Șopti Lion.
   Sara zâmbi și plecă cu două dintre gărzile regale.
    La câteva minute după ce Sara ajunse în cameră Lion se duse la ia. Cum îl văzu Sara se repede și-l strânge tare în brațe.
– Ce pedeapsă crezi că va primi mătușă mea? O întreabă Lion pe Sara.
– Din câte am auzit, o să rămână fără cap.
– Asta era înainte să vorbești tu cu tatăl meu. Acum sunt sigur că sa răzgândit.
– Tu crezi că discuția mea cu regele face vrio diferență? Eu nu cred asta. Oricum, mulțumesc de ajutor.
– Ajutor? Despre ce vorbești? Nu team ajutat cu nimic. Spuse băiatul mirat.
– Asta crezi tu. Cine mia spus de portal? Sau de floarea roșie?
– Așa e team ajutat. Dar de ce trebuia să vii aici? Ai ideie cât de periculos e pentru tine?
– Păi… Mam descurcat, oarecum. Ascultă. Am întâlnit două fete. Adică vroiam să spun creaturi. Sunt ciudate dar și prietenoase. La început credeam că o să mă mănânce. Dar apoi liam spus adevărul.
-Ce adevăr?
– Știi tu… Cum că sunt om.
– Te referi la zână însângerată, și femeia șarpe? Spuse Lion zâmbind.
-Dar tu de unde știi? Îl întreabă Sara nedumerită.
-Eu și tata team urmărit de când ai trecut prin portal.
-Glumești? Cum mati urmărit? Doar nu prin bolul de apă?
   Lion se uită la Sara zâmbind. Cei doi stătură mult de vorbă. Glumea și zâmbeau amândoi. A doua zi se adună multe creaturi în curtea palatului, pentru a asista la decapitarea vrăjitoarei. Cinci gărzi o aduceau legată în lanțuri. Gărzile o așeză în locul unde urma să fie decapitată.
– Să moară vrăjitoarea, să moară vrăjitoarea. Strigă mulțimea.
   Când călăul urma săi taie capul Regele se ridică în picioare și ridică o mână în sus.
– Opriți-vă. Spuse el. Aseară am avut o discuție cu cineva. Acea femeie mia reamintit că viața unei persoane, nui aparține doar acelei persoane. Ci viata unei persoane aparține mai degrabă părinților, fraților, surorilor, și tuturor celor dragi. Părinți mei nu au greșit cu nimic. Atunci de ce sai pedepsesc? Eu sunt rege, nu pot fi nedrept cu nimeni. Deaceia prințesa își va primi pedeapsa. Dar va fi o pedeapsă numai pentru ea. Puterile de vrăjitoare ale prințesei îi vor fi luate și va fi exilată în lumea oamenilor, va trăi acolo ca un om de rând, și nu va spune nimănui niciodată de unde vine și cine a fost. Asta e pedeapsa ei. Spuse Regele hotărât…