Sara și puiul de demon 4

Derec își luă rămas bun de la Sara și plecă mulțumit. Lion era transformat într-un  șoricel și ascun în buzunarul Sarei, el auzi toată comversatia celor doi. După ce plecă Derec. Lion eși din buzunarul fetei și reveni la înfățișarea lui de băiețel.
– Să nu ai încredere în el Sara. O atenționă Lion. Acel bărbat are gânduri rele, nu doar că lam auzit dar lam și văzut. Ochi lui sunt întunecați. Știi cum se spune. Că ochi unui om sunt oglinda către suflet. Dacă ochi îi  sunt întunecați, asta înseamnă că are și sufletul întunecat.
– Oau Lion. De și ești așa mic, ești foarte înțelept. De unde scoți toate cuvintele astea pompoase?
– Nu sunt pompoase. Asta e adevărat, bunica mia spus, să nu am niciodată încredere, în cei cu ochi întunecați.
– Ai o bunică?… Și un bunic?
– Nu am doar o bunică. Pe bunicul la omorât tatăl meu. Pentru că a devorat o zână.
– O zână? Bine acum mai făcut curioasă. Cum e de fapt lumea ta?
– Ai vrea să vezi? O întreabă Lion entuziasmat.
– Poți să-mi arăți? Cum?
– Simplu. Îți pot arata imagini într-un vas cu apă.
– Ca vrăjitoarele?
– Da ca vrăjitoarele. Știi străbunica  mea a fost vrăjitoare. Deci noi demoni putem face vrăji la fel ca și vrăjitoarele.
– Bine îți aduc un bol mare cu apă. Deabea aștept să văd.
    Sara se grăbi șii aduce lui Lion un bol mare cu apă. Lion se apropie de bol. Pu e mâinile deasupra bolului și spune niște cuvine magice în gândul lui . În apă aparu o imagine cu castelul. Era un castel uriaș cu multe gărzi cel păzeau. Avea gărzi la fiecare ușă, poartă și colț a castelului. Castelul era înconjurat de o gradină uriașă, cu tot felul de plante și copaci nemaivăzut de Sara.
– Oau! Se mira fata. Nu am mai văzut așa ceva niciodată. E minunat.
– Stai să vezi satul. Spuse Lion.
     Și în apă aparu alta imagine. Era din sat Lion îi arată Sarei brutăria, magazinul de haine,casele spiridușilor ,ținutul zânelor ,si multe alte minunății.
– Toate astea sunt reale? Întreabă Sara surprinsă.
– Da Sara. Totul e real.
– Nu Lion. Vroiam să spun dacă chiar se întâmplă în acest moment ceia ce miai arătat. Ca de exemplu în castel era un spiriduș. Și în sat brutarul tocmai scotea pâinea de la cuptor.
– Da Sara. Spiridușul e servitor regal. Și brutarul are pâine caldă. Spuse Lion. Dar de ce întrebi?
– Uite Lion, Dacă poți vedea ce se întâmplă în lumea ta, în fiecare secundă. Nu poți vedea și ce face tatăl tău ?
– Cum de nu mam gândit la asta? Pot face asta Sara. Am fost atât de stresat încât nu mam gândit la așa ceva.
   Nici nu termina bine de vorbi, și Lion își pune din nou mâinile deasupra bolului, rostește cuvintele știute doar de el. În apă aparu imaginea unor giganti uriași ce se luptau cu armata regelui.
– Vezi Sara? Cu cine se lupta tatăl meu. Cu armata giganților.
– Dar Lion, sunt uriași! Acum înțeleg de ce mătușă ta e sigură că tatăl tău o sa piardă războiul.
– Sunt uriași Sara. Asta e puterea lor. Stai să-l găsesc pe tata.
    Lion muta imaginile în dreapta și în stânga, dar nu dădu deloc de tatăl lui.
– Nu e, nu e Sara. Tatăl meu nu e. Spuse băiatul speriat. Dacă a murit?
– Calmează-te Lion. Încearcă Sara să-l conseze. Mai caută, nu are cum să fie mort. Gândește. Războiul se termină odată cu moartea regelui. Dacă războiul nu sa terminat înseamnă că Regele nu e mort.
– Ai dreptate. Cum de nu mam gândit. Dacă nu am dat de el înseamnă că protejat. Vrăjile nu-l pot găsi .
   Lion se mai liniști. Apoi cei doi eși afara și începu să termine treburile pe la animale. Lion o întreba pe Sara în timp ce munceau.
– Ce ai degând să faci cu balul? Vei merge ?
   Sara se uită lung la Lion șii zâmbi.
– Am încredere în tine Lion. Dacă tu spui că nu e bine să merg. Atunci nu voi merge.
   Timpul trecea Sara și Lion se înțelegeau de minune. Sara îl ținea ascuns pe Lion de fermier, și nu uita niciodată ca în fiecare dimineață, să reînnoiască cercul de aghiazmă din jurul fermei.