– Dar oameni? Cum credeți că sunt oameni? Întreabă Sara.
– Cum să fie? Delicioși. Spuse femeia șarpe. Am auzit că sângele lor e foarte dulce.
Sara începu să tremure.
– Uite satul. Spuse zână și artă cu m aâna într-o direcție. Trebuie să trecem prin sat apoi ajungem, aproape de castel.
– Vom avea mult de mers până la castel? Întreabă Sara.
– E ceva de mers. Dar pentru mine nu e o problemă, doar am aripi. Și nici pentru Cora nu e o problemă. Dar tu? Tu ce ești mai exact? Eu sunt zână, Cora e pe jumătate șarpe, și tu ce ești? Ești cumva vrăjitoare.
– vrăjitoare…. M da sunt, un fel de vrăjitoare.
– Ce vrei să spui? Se miră Cora. Cum adică un fel. Ori ești, ori nu ești?
– Bine sunt. Mama mea a fost vrăjitoare, dar eu nu iam moștenit puterile.
– Pai și tatăl tău?
– Nu știu. Nu știu ce e tata, sau ce a fost. Le minți Sara pe cele două.
Și din una în alta ajunse în sat, era un sat ciudat pentru Sara. Ea nu mai văzu niciodată asa ceva. Spiriduși ce conduceau o brutărie. Vrăjitoare la tarabe cu bijuterii, giganti constructori. Toată lumea munceau în felul lor. Cu toți erau puși în mișcare. Dar mai marei fu surprinderea când îi văzu pe prichindei. Copii de creaturi ce jucau jocuri pe o alee.
– Pari surprinsă. De parcă nu ai mai întrat în sat niciodată.
– Sunt surprinsă. Spuse Sara încercând să fie sinceră.
– Ce vrei sa spui? Tu nu ai trăit în sat. Te porți de parcă ai fi fost crescuta la palat.
– Nu e adevărat. Am crescut la fermă. Doar eu și tata.
– Tatăl tău? Nu spuneai că nu lai cunoscut? Se miră cele două.
-Am mințit. Spuse Sara cu capul în pământ. Am venit aici pentru Lion. Credeam că dacă vă spun adevărul mă veți servi la cină.
– La cină? Drept cine ne crezi. Tu chiar nu ști regulile. Creaturile nu se devorează între ele.
– Mi-a spus Lion despre asta. Bunicul lui a fost omorât de rege, pentru că a devorat o zână.
– Așa e. Spuse zână. Aripile noastre accelerează puterile unui demon. Dar tu de ce credeai că noi te vom devora.
– Pentru că sunt om. Șopti Sara.
– Ce Ai înnebunit? Nu poți fi om. Oameni nu pot trece prin portal. Ei nu au magie.
– Așa e. Dar am un obiect magic. Un medalion. Regele mi la dat, pentru că lam ajutat pe Lion să scape de mătușă lui. Regele spune că voi fi protejată, în cazul în care acea femeie, o să încerce să se răzbune pe mine .
– Stai tu ești cea care la salvat pe prinț? Spuse Cora.
– Nu lam salvat. Doar lam ajutat…
Blogul cu povesti 