Rahul se pune în fata Soniei.
Rahul (hotărât)
Încetați. Care e problema? Toate fetele de vârstă ei au iubit… E adevărat, suntem împreună. Nu-mi place termenul iubit, deaceia am făcut-o pe Sonia logodnica mea… Se pare că vouă vă scăpa ceva din vedere. Dacă nași fi fost acum aici, cine ar fi scos-o pe Sonia din apă? Ea ar mai fi fost în viață acum? Soni îmi aparține mie, doar mie.
Dinu (surprins de atitudine lui Rahul)
Nu spun că Sonia nu ar trebui să ese cu nimeni. Doar că noi nu știam nimic de asta. Îți suntem recunoscători că ai salvat-o pe Sonia. Ai dreptate nici unul din noi nu știe să înnodate. Nu știu cum am fi scos-o pe Sonia de acolo. E bine datorita ție… Eu nu am nimic inpotriva relației voastre. Din partea mea, sunteți binecuvântați.
Monica (stresată)
Dar cum rămâne cu Otilia?
Rahul (puțin irascibil)
De câte ori sa vă spun? Nu am nimic cu Otilia. Serios Soni, nu știu de ce acele femei cred că mă voi căsători cu Otilia. Și serios acum… Ai văzut-o vreodată pe Otilia? Pariez că nu. Dacă ai fi văzut-o ai ști de ce tu ești alegerea mea…poate ai înțeles tu greșit?
Sonia
Serios? Tu crezi că a-și înțelege asta greșit? E vorba de tine Rahul. Nu ași înțelege niciodată greșit. Dar bine, vrei o dovadă? Atunci ascultă.
Sonia îsi scoate telefonul din buzunar. Dar din cauză că a căzut în apă, telefonul nu mai era activ, curgea apa din el. Ea se întoarce spre mama ei șii cere telefonul.
Sonia
Mom, îmi dai te rog telefonu tău?
Monica nu spune nimic ea îi face pe plac Soniei. Sonia ia telefonul și o sună pe Dara.
Sonia (pune telefonul pe spikr)
Hei soro.
Dara
Bună Sonia. Ce faci? Ați terminat treaba în câmp?
Sonia
Da am terminat. Dar voi ați terminat pregătirile pentru logodna Otiliei? Rahul a ajuns?
Dara
Nu, nu a ajuns. Camelia și familia ei îl așteaptă. Au făcut multe pregătiri. Au decorat chiar și curtea.
Sonia(uitându-se cruciș la Rahul)
Hei, vrei să-mi mai spui odată? Cred că nu am înțeles eu bine. Cine se logodeste? Otilia cu cine?
Dara
Ce e cu tine Soni? Nu am timp de toate astea. Țiam spus, Otilia se logodeste cu Rahul. Acel Rahul pe care lai cunoscut aici. Șeful Cameliei. Ai uitat.
Sonia
Nu am uitat. Scuze doar te tachinam.
Dara
Uite nu am timp de toate astea. Trebuie sa închid.
Sonia (se uită urat la Rahul)
Încă crezi că mă înșel?
Rahul (apropiindu-se încet de Sonia)
Îmi pare rău draga mea. Nu știu de ce Otilia crede că mă voi logodit cu ea. Dar te rog, ai încredere în mine… Știi cât de mult te iubesc? Nu te-aș trăda niciodată. Crede-mă.
Sonia
Te cred. Dar ce pot să fac, nu mă pot controla să nu fiu geloasă…. Ascultă sunt udă și mor de frig, înainte să facă pneumonie. Te rog putem merge acasă.
Rahul (zâmbind)
Bine, dar mai întâi trebuie să te schimbi. Am o rochie în mașină… Dar nu putem merge cu mașina. Miam scăpat cheile în rău.
Sonia(zâmbind)
Asta nu e o problemă, vom merge cu căruța bunicului. Ai mers vreodată cu căruța?
Rahul (uitându-se cu ochi mari la Sonia)
Vrei să spui că vom merge cu asta?
Sonia (tremurând de frig)
Da. Ce e? Îți este frică?
Rahul
O te rog! Eu sunt Rahul Mhera, nu-mi este frică de nimic. Nici măcar de acel șarpe, care se îndrepta spre tine în apă.
Ext (în căruță) zi.
Sonia (speriată)
Vrei te rog să încetezi? Uităte la mine, tremur și acum. Dacă nu mași fi înecat, mar fi omorât acel șarpe. Sau invers, dacă nu mă omora șarpele mași fi înecat… Oricum ar fi fost tot a-și fi…
Rahul
Nu îndrăzni s-o spui. Tu no să mori înaintea mea, nu te las eu.
Sonia
Asta nu depinde de mine sau de tine.
Rahul (supărat)
Azi a depins de mine. Așa e?… Oricum lasă asta. Mai bine spune-mi cum decurg lucrurile la liceu?
Sonia (lăsând calul în jos)
Eu… Ei bine… Eu…
Rahul
Ce e? Ori de câte ori începi să vorbești așa, ai o problemă. De ce eziți să-mi spui?
Sonia
Nu știu. Eu nu am mai fost la liceu.
Rahul (surprins)
Ce? De ce?
Sonia
Nu știu ce se întâmplă. Am impresia că cu toți mă evită în mod intenționat. Nici măcar prieteni mei, nu-mi mai vorbesc ca înainte.
Rahul (furios)
Ce? Adică teu exclus? Cum au îndrăznit?
Sonia (încercând să-l calmeze)
Re rog, nu te certa cu ei. Nu vreu să nu-mi mai vorbească deloc. Mai am un an până să termin liceul. Te rog Rahul. Te rog.
Rahul (încruntat)
Fie cum dorești.
Comversatia celor doi a fost întreruptă de telefonul lui Rahul.
Sonia (surprinsă)
Hei, ție cum de-ți merge telefonul? Nu-l aveai în buzunar, când ai intrat în apă după mine?
Rahul
E rezistent la apă. Camelia? De ce mă sună?
Sonia se uită cruciș la Rahul. Rahul răspunde la telefon.
Camelia(agitată)
Bună. Domnule Mhera, sau să-ți spun Rahul?
Rahul (serios)
Spune-mi cum vrei. Ce e? De ce mai sunat?
Camelia (nerăbdătoare)
Vroiam să te întreb când ajungi? Otilia tot întreabă de tine. E foarte nerăbdătoare.
Rahul (cu un zâmbet malefic pe față)
Cred că în jumătate de oră.
Sonia nu-și schimba privirea. Era tot mai geloasă.
Rahul (o cuprinde pe Sonia în brațe)
Credeam că ai spus câ ai încredere în mine?
Sonia (supărată)
Am, am încredere…. Dar asta nu înseamnă că nu doare. Doare foarte tare. Te rog… Te rog tare mult, nui spune Cameliei despre relația noastră. Nu vreau să creadă, că din cauza mea…. Tu , și… Acea Otilia…
Rahul
Calmează-te Soni, țiam spui, no săi spun nimic.