Nu sunt un scriitor bun, și sunt sigură că voi avea multe greșeli de scriere. Dar chiar și așa, mereu Miam dorit să scriu o poveste. Probabil sunt mulți oameni care se uită la un film și se gândesc,,oare cât de greu e să inventezi o poveste ” asta am făcut și eu de multe ori. Nu știam ce titlu săi dau povesti mele deaceia iam spus,, Trecut… Viitor” pentru că e o poveste în care trecutul face parte din viitor. Povestea mea începe cu o fată pe nume Maia.
Maia avea multe secrete în viata ei. Ea era mamă, avea doi gemeni în vârstă de șapte ani. Maia locuia în New York împreună cu mama ei și cei doi gemeni. Ea părea o femeie simplă. Nu se machia, arenja, arata ca o tocilară și purta niște ochelari mari ca de bunicuță. Roki și Roni de și erau Gemeni identici. Ei aveau mari diferențe în comportamentul lor. Roki era dinamic, certăreț, îndrazneț, Roni părea mai timid, înțelegător, cum iar fi spus fratele lui, bleg.
Într-una din zile când Maia merse la cafeneaua din apropierea casei, i se întâmplă ceva neobișnuit. Împiedicată cum era de obicei. Ea se împiedică în fața cafenelei, când să cadă jos, un bărbat chipeș o prinde în brate.
-Fii atentă pe unde calci. Spuse el.
Maia ridică capul de jos și se uită lung la el.
-Cerule ce chipeș e! Își spuse în sinea ei
-Ei bine? Spuse el
– Ce? Întreabă Maia timidă
– Știi ai putea măcar să-mi mulțumești. Team salvat de la o căzătură umilitoare.
– Mulțumesc. Spuse Maia cu capul în pământ.
Maia plecă fără să se uite înapoi. Ea avea multe gânduri ciudate.
– De ce a vorbit cu mine? Cum de ma prins? Probabil ar fi făcut asta pentru oricine. De ce mă gândesc la el? E doar un bărbat ciudat. Ciudat de chipeș!
Și întrebările continuau să apară în mintea ei, până când Maia ajunse acasă. Acolo o întâmpină Roki.
– Hei mom. Sper că nu ai uitat?
-Ce Anume?
– Ce anume? Ai promis că ne vei duce la meciul de baschet în seara asta. Ai uitat deja? Știam eu, știam că ești mult prea bătrână să-ți amintești.
– Bătrână? Cui spui tu bătrână? Nu am mai mult de douăzeci și cinci de ani.
– Hm cum spui tu. Ea spune când erai de vârstă mea, ai întâlnit dinozauri?
-Încetează Roki. Ești foarte obraznic. Bine poate am uitat. Dar asta nu pentru că sunt bătrână și pentru că am mult de lucru.
-OK mom. Cei spun lui Roni? Mergem la meci sau nu?
-Dacă am promis, atunci mergem. La ce ora era?
-La șaisprezece treizeci.
-Bine. Sa fiți gata până atunci.
– OK mom.
https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-7600894880004661
Blogul cu povesti 